
13 secunde – start counting
ianuarie 13, 20081. mă trezesc
in singurătatea vizibilă
a camerei mele

doi paşi
faţa mea grea
şi uscată / se alungeşte
până la baie
parchetul pârâie scurt
gabi
nu e aici / să vadă
monotonia
cu care deschid
uşile
gesturile fireşti
şi mecanice
cu care aprind lumina
in cameră
praful
se imprăştie / pe obrajii mei
dârele
unui automobil in viteză
2. in fiecare cameră
patru pereţi + o uşă
un hol
cu lavabil nemţesc
geamuri curate
citesc ziarul
cu un cuţit in
stomac
lumina
se strecoară / filtrează
greoi
prin jaluzele
şi pentru că gabi
nu e aici / mă sufoc
singur
in aerul stătut de wc
3. sunt atât de ####
şi numai
băile reci
mă scot din stările astea

apă / algocalmin
/ somnul
pe care-l
vânez de-o săptămână
mă chircesc
in fotoliul meu preferat
stânga – dreapta / linişte
mănânc
chipsuri şi beau cola
cu gândul
la gabi şi aiurea
măselele
imi scrâşnesc
ca roţile unui tren
4. de gabi
mă ţin departe
şoselele proaste
ploaia
şi coloranţii
care-mi incetinesc
arderile musculare
mă uit la tv
şi fac burtă / aştept
să te văd
pe pro la ora
cinci
prin ziare
strivită
de un automobil roşu
ori pentru că
nu plăteşti taxele
la fel ca mine
dau telefoane intruna
până la gabi
drumul
se şterge cu guma
5. un pas >>
al doilea mă scoate afară
in aer
cu mutra udă

„mi-e rău
dar mă ţin tare”
iţi scriu
aştept zgomotul
plin
al oraşului / dar
pe faţa mea grea
muşchii
tresaltă in spasme
6. cu gabi
de mână / rolele
ni se incing
şi vibrează
mergem
din ce in ce
mai repede
o trag după mine
cu gabi nu mi-e
niciodată teamă
ocolim
maşină – după – maşină
fără să
respirăm
pas cu pas / inima
işi pune
centura de siguranţă

7. durerile astea de ca
se inmulţesc
periodic
mă tratez cu
cola
chipsuri + internet
am un monitor
de 21’’
pe care văd
lumea ca-n palmă
8. mergem la film
06.30 am
bucuresti / mall
abia imi ţin
pleoapele
un junghi in ficat
imi ia respiraţia
din scurt
fluier un taxi
20 de lei / pe gabi
n-o las să mă aştepte
niciodată
9. la trei dimineaţa
mă incarc
cuenergii pozitive
gabi doarme
incălţată pe canapea
intorc capul / din când in când
ma ridic
si-i aşez pătura
peste glezne
mă las pe spate
in fotoliul meu
verde / in camera densă
liniştea
se imprăştie ca un gaz rar
adorm
cu faţa la ea / lângă ea
10.pe bd dacia
cu rolele
vântul ne impinge
şoldurile
cu putere
maşinile trec automat
un semafor / tricolor
le arată
când
imi trec degetele
in fugă / prin păr
şi ţâşnesc
imediat ce
un val
de automobile
ne iese in faţă
11.nimic nu mă sperie
mai mult
decât aerul dimineţii
momentele seci
cu câinele
in lesă
şi conversaţii stupide
in parc
am gesturi
mecanice
mă trezesc >> privirea in dreapta
nimeni / camera mototolită
cu riduri
mai adânci ca ale mele
11’. in fiecare dimineaţă
:
baie
bucătărie
hol
afară
12.am ochii verzi
alungiţi
de nesomn / şi palmele lungi
pliate
sub ceafă
dau telefoane
mă ridic / mă aşez la birou
pereţii
se apleacă greoi
peste mine
algocalmin / apă
lipsa
lui gabi
de care mi-e teamă
13.mă gândesc
să nu ucid
pe nimeni
şi totuşi



Lipsa este uneori atât de apăsătoare încât consumă şi mai mult…